Bono · Retreat de echipă · Accacia
Două zile în care ne-am spus deschis de ce n-am lansat la 1 octombrie și am hotărât să privim altfel Q4: nu mai numărăm module terminate, ci fluxuri întregi, de la factura clientului până la declarația depusă. Iar unde integrarea completă mai durează, pornim cu o variantă mai simplă.
Retreat-ul în cifre
În prima zi ne-am spus adevărul, în a doua am făcut planul.
00 · Sumar
Unele sunt decizii luate. Altele sunt doar lucruri pe care ni le-am propus, fără să stabilim nimic definitiv. Spunem de fiecare dată care e care. Mai jos găsești detaliile și cine se ocupă de fiecare.
În Q4, o funcționalitate e „gata” doar când datele parcurg tot circuitul dintre sisteme. Vrem fluxuri care merg, nu module 100% gata, fiecare în colțul lui.
Luăm la rând cele 9 fluxuri: facturare, încasări și plăți, cheltuieli, salarii, taxe, depunerea declarațiilor, onboarding, reprezentare și înființare. Product și IT, cel puțin o oră, și la final avem fluxul desenat: cum îl facem, în varianta scumpă sau în cea ieftină, și în ce ordine. BGN vrea să le terminăm pe toate până la sfârșitul lui septembrie.
Pe primii clienți îi luăm de mână: onboarding prin telefon, reprezentare și închidere de lună făcute de oameni. De la început automatizăm doar ce l-ar încurca pe client dacă ar fi făcut manual. Și orice funcție automată are o variantă manuală de rezervă.
Nucleu și Dublin — Prodi. Vertigo — Vlad, cu Adi. Reprezentarea și roboții Saga — Cristi. Iris — BGN. Înființarea — Chris cu Edi. Lista pe fiecare om, agreată cu BGN pe 25 septembrie, e în tabel.
Produsele pun datele acolo, iar Dublin și Vertigo le citesc de acolo. La început e gol — „considerați-l folder”. Saga rămâne motorul contabil și singura sursă a cifrelor.
Doar firme neplătitoare de TVA; fără stocuri, gestiune sau open banking. Păstrăm prioritățile din Q3 până le terminăm. Preluarea firmelor existente și gestiunea doar le analizăm, nu le construim acum; TVA-ul rămâne pentru faza următoare.
Holo → prototip → implementare IT → implementare operațională, apoi o firmă de test, cu plata făcută de client. Dacă e gata mai devreme, nu așteptăm.
Propunerea e să avem primii ~10 clienți la 1 decembrie. Data nu e definitivă — „dacă se pupă toate, lansăm”.
Încep sesiunile zilnice pe fluxuri. Tot pentru luni, BGN a propus testul de import Salarizare → Saga și a cerut lista de priorități de pe tablă.
Exportul balanței din Saga — Cristi: „până la sfârșitul trimestrului” · Listă firme, cu informațiile avansate, cerute lui Edi până atunci · sesiunile pe fluxuri, încheiate — ținta lui BGN.
Vertigo, varianta cu calendar static — Vlad: „eu zic că e gata până pe 10 octombrie”.
Exportul Saga → Nucleu. „Cât mai devreme” și „15 octombrie, cel târziu” sunt vorbele lui BGN; Cristi n-a promis că iese chiar tot.
Nucleu — Prodi. De Nucleu depind Dublin și felul în care ajung salariile în Saga. Cont trece la Edi, cu Prodi pe coordonare.
Mid-term review: unde suntem, ce nu merge, unde se blochează lucrurile.
Înființarea pe fluxul nou, cu plata făcută de client · Dublin, cele 10 pagini-model — Prodi, împreună cu Chris, după Nucleu.
Primii ~10 clienți Conta și Iris funcțional — „încerc”. E o propunere, nu o promisiune.
„Gata” pe fluxul 1: o firmă reală emite din Dublin facturi care ajung în Saga.
01 · De ce suntem aici
De la retreat-ul din iunie am plecat cu trei lucruri: ce intră și ce nu intră în Bono Conta, câte un responsabil pentru fiecare livrabil și o dată — lansare în jur de 1 octombrie, iar „gata” însemna testat cu cel puțin trei clienți reali. După trei luni era limpede că nu lansăm la termen.
De aceea, de data asta n-am venit să alegem priorități noi. În prima zi ne-am spus adevărul: ce a livrat fiecare, ce n-a mers și de ce — cu voce tare, toți la aceeași masă, după o dimineață în care am exersat conversațiile dificile. În a doua zi am făcut planul: ce înseamnă, de fapt, „lansare”, ce facem manual și ce automat și cine se ocupă de fiecare parte.
N-am plecat cu toate răspunsurile. Am plecat cu un alt fel de a privi lucrurile — fluxuri întregi, nu module — și cu întâlniri zilnice de lucru, care încep luni, 21 septembrie. Pagina adună și ce am decis, și ce n-am lămurit încă. E scrisă și pentru colegii care n-au fost acolo.
Cifrele sunt din pre-read-ul retreat-ului, la 14 septembrie. Clienți care ne așteaptă există. Noi nu suntem încă gata să-i primim. Agenda și pre-read-ul complet ↗
Ideea care le leagă pe toate
Nu când lansăm, ci ce alegem ca să lansăm cât mai repede.
— Prodi, la închiderea primei zile
02 · Q3 pe scurt
Din review-ul priorităților făcut de PM-i și din retrospectiva fiecăruia. Regula sesiunii: ne uităm la sistem, nu la om.
PRD-ul este o mică iluzie că am terminat analiza.
Scope-ul proiectului a crescut semnificativ, dar n-am schimbat termenul pe măsură ce creștea.
Bilanțul celor 19 priorități din iunie, una câte una, e în scorecard-ul din pre-read ↗.
03 · De ce n-am lansat
O singură regulă, anunțată de Chris la începutul sesiunii: fiecare spune o cauză — cea principală. „Una, nu mai multe.” Pe cele două foi de flipchart s-au strâns 20 de observații. Grupate, spun patru lucruri.
Am construit piese de puzzle — Facturare, Salarizare, Dublin — fără imaginea finală și fără să știm cum se leagă între ele. Aveam o dată, dar nu și un acord despre ce lansăm la data aceea: o variantă complet automată sau una cu părți manuale?
Contabilitatea nu e grea, e multă: 150–200 de tipuri de date, fiecare cu sursa, regula și excepția ei. Am subestimat. Termenul de 1 octombrie a fost mai mult dorință decât estimare, iar piese întregi — Nucleul, integrarea cu Saga, accesul la Reges — au apărut abia la jumătatea trimestrului.
Cerințele se adaugă ușor și nimeni nu spune „așa e mai scump”. Am tratat PRD-ul ca pe o listă de executat, nu ca pe ceva ce se negociază. Scope-ul a crescut la fiecare discuție, termenul a rămas pe loc.
PRD → design → dezvoltare → testare: la fiecare predare se pierd decizii care n-au ajuns în document. Conexiunile dintre sisteme n-au avut responsabil. Analiza fluxului contabil exista, dar în capul câtorva și pe undeva prin Drive, nu ca plan adoptat de toată echipa.
P foaia „Review priorități” — retrospectiva fiecăruia + sesiunea de cauzeR foaia „Review Q3” — review-ul făcut de PM-iVezi foile ↓
Încercăm să construim un puzzle, doar că nu avem imaginea puzzle-ului.
Am subestimat. N-am știut ce nu știu.
Dezacordul de fond a primit și un nume: becul de 1 euro — povestea becului pe care inginerii îl făceau cu 8 euro și care a ajuns la 1 euro abia când a fost regândit de la zero, din trei piese. O parte din echipă spune: când ceva se complică, probabil că nu asta e soluția; să facem sisteme mici, legate simplu. Cealaltă parte: „Nu e complicat nimic, sunt multe” — cineva trebuie să facă fiecare legătură să meargă. De fapt, amândouă spun același lucru: nu e greu, e mult. Ce înseamnă asta pentru lansare vezi mai jos, la „Unde încă nu suntem de acord”.
04 · Regulile de lucru
Au ieșit din discuțiile celor două zile, nu dintr-un document. Concluzia de la final: n-a lipsit munca, a lipsit coordonarea. Deci ne trebuie mai mult timp petrecut împreună, nu mai multe proceduri.
Când se schimbă ceva la un subiect, scriem și confirmăm. Iar fiecare discuție se încheie cu o concluzie spusă cu voce tare — „deci facem asta, da?” — ca toți (și Claude) să noteze același lucru.
Unu-la-unu, doi-la-unu, față în față. Discuțiile grele, de analiză, nu se rezolvă într-un RH (ședința de ritm) de 30 de minute cu șase oameni: le ținem separat și venim pregătiți.
Legătura dintre două sisteme e un proiect în sine, cu responsabil, nu un detaliu care „se rezolvă”. Fiecare sistem spune clar ce primește, ce dă și cum — ca un API bine documentat.
Un coleg de la IT participă la analiză și întreabă din timp: de unde vin datele astea? Întrebarea lui nu e blocaj și nu e critică — e o întrebare, și primește răspuns în aceeași zi.
„Dacă eu vă cer ceva ce o să coste 5 euro, spuneți: boss, o să coste 5 euro.” Orice cerință nouă se cântărește pe loc — musai acum, în V2 sau deloc — și, dacă intră, mutăm și data, pe față.
„Scopul nu este să ghiciți viziunea mea, ci să stabilim niște principii.” Ca la design system: când aceeași decizie apare a treia oară, devine regulă scrisă.
Arhitectura și schimbările cu impact major se discută cu toți cei implicați. Culoarea unui buton, nu. Responsabilul de proiect face analiza și decide — nu facem management by consensus.
„Eu nu cred că pot să termin chestia asta, hai să o facă altcineva” e o frază bună. Un semnal dat din timp face mai mult decât o explicație la final. Un „nu știu acum” e tot un răspuns; tăcerea nu.
A rămas nelămurit: ce facem cu informația odată ce o avem („then what?”), cum arată metoda pentru rolurile din afara IT-ului și cum ajunge semnalul la cineva care are și puterea să oprească o cerință.
La autoevaluare, cei mai mulți am recunoscut că tăcem când ceva ne deranjează. Calea de mijloc nu-i vine nimănui de la sine: se exersează.
Pentru mine, pentru celălalt, pentru relația dintre noi. Când discuția o ia razna, întâi îl faci pe celălalt să se simtă din nou în siguranță — scuze sincere, contrast, scop comun — și abia apoi continui.
Primul pas nu e să rezolvi, e să fii auzit. Și o întrebare care dezamorsează aproape orice: de ce ar face asta un om rezonabil, deștept și de bună-credință?
05 · Ce lansăm
Aici n-am ajuns la un singur răspuns, și e mai cinstit s-o spunem decât să ne prefacem că am ajuns. Mai jos: ce facem în orice variantă, ce nu facem și unde încă nu suntem de acord.
Primii clienți
Firme mici, neplătitoare de TVA, cu puține documente pe lună
Întâi firmele noastre și ale prietenilor, apoi clienți veniți din înființare — „consultanțe cu o factură pe lună”, nu magazine online. Onboarding-ul îl facem manual. S-a vorbit de vreo 10 clienți la început.
Definiția A
E o vitrină peste datele din Saga — varianta „ultra-light”. Fără reconciliere, taxe și cheltuieli deductibile, „e un soft de facturare”. Iar o lansare în care oamenii fac de mână ce nu face softul nu se poate extinde: vrem contabilitate pentru foarte multe firme, nu pentru o sută.
Definiția B
Întâi facturare + cheltuieli, apoi taxe — eventual semiautomat, cu valoarea pusă de mână —, apoi declarații. Cu părți manuale, ca să aflăm de la clienți reali ce contează. „De lansat, lansăm mâine. Noi trebuie să decidem ce anume vindem.”
Unde am căzut de acord
N-am ales între folder și bază de date: contează mai puțin pe unde circulă datele și mai mult să știm ce date circulă. Am ales să stabilim fluxurile împreună, zi de zi, și să alegem de fiecare dată, pe față, între varianta scumpă și cea ieftină. Varianta light, pe foldere, rămâne o posibilitate: o facem în paralel dacă analiza din săptămânile următoare arată că varianta solidă durează șase luni sau mai mult.
Și un „gata” pe care îl poate verifica oricine: în decembrie, o firmă reală — a unuia dintre noi — se mută în Dublin, dă procură și emite facturi care se văd acolo și ajung în Saga.
06 · Cele 9 fluxuri
Am redesenat-o după flipchart și am adăugat ce s-a spus despre fiecare flux. „Eu mi-am făcut treaba… și pacientul e mort” — de asta un flux e gata doar când datele ajung de la un capăt la celălalt.
Procesul care ia o factură emisă și o duce în contabilitate. Pornește din Dublin — sau direct din SPV, pentru facturi emise în altă parte — și nu merge fără reprezentare. Factura se vede imediat în Dublin și în Vertigo. În MVP ocolim Iris: conturi default, analitice pe clienți.
Extrasul de cont încărcat de client stinge facturile, cheltuielile și taxele — de aici nota de pe flipchart, „1, 3, 5 ← 2”. Spartul extrasului pe linii se face în Iris; potrivirea cu documentele e treaba lui Lotus. Specificația nu există încă, deci pornim ca proiect de product. La primii clienți se poate face manual: primul extras vine abia după o lună.
Două surse: bonul fotografiat în Dublin și facturile primite prin SPV. Documentul intră în triaj („se procesează în curând”), Iris îl validează și produce nota contabilă, Nucleul o pregătește pentru Saga. La lansare, Iris pornește „manual”, cu un om care verifică, pe cinci tipuri de documente. Nelămurit încă: formatul datelor între Iris și Saga.
Cel mai limpede flux — pe flipchart e singurul încercuit. Salarizarea produce deja fișierul în formatul Saga. Îl trimite în Nucleu, de unde ajunge în Saga și de unde apare și în Dublin, și în Vertigo. Mai e de construit Nucleul și de făcut legătura. E de executat, nu de analizat.
Singurul flux „de-a-ndoaselea”: pornește din Saga și ajunge la client. Problema: Dublin vrea taxele detaliat, pe luni și pe tipuri, iar Saga le ține „vrac”, pe conturi, în balanță. Ori schimbăm ce arătăm în Dublin, ori ce scoatem din Saga. Dacă lansăm pe bucăți, taxele vin după fluxurile 1–4.
Saga generează declarațiile, contabilii le semnează și le depun, recipisele se păstrează și apar în Dublin și în Vertigo. Închiderea de lună rămâne manuală, la contabili.
„E un flux și ăsta, nu e un soft.” Pe primii clienți îi sunăm unul câte unul și îi ducem de mână din înființare în contabilitate — ca să aflăm ce întrebări au ei, nu doar ce ne trebuie nouă. „Onboardingul are ca scop o experiență wow pentru client. Nu are ca scop o experiență wow pentru noi.”
Ne conectăm la ANAF în numele clientului; fără asta nu merg nici e-Factura, nici depunerile. Aici intră și obținerea împuternicirii, nu doar depunerea: „depunerea e banală”. Nelămurit încă: cum semnează clientul — olograf, electronic, cu certificat calificat sau pe ecran.
A apărut ultima pe foaie: „A, înființarea, am uitat.” Pe fluxul nou plătește clientul, după înființare; n-am înființat încă nicio firmă așa. Lanțul de mai sus arată ordinea în care lucrăm, nu drumul datelor.
ce vede clientulsisteme Bonoexternpas manual / de lucruCine se ocupă de fiecare și până când ↓
07 · Prioritățile fiecăruia
Lista agreată de Alexandra cu BGN pe 25 septembrie 2026, după 1:1-uri, pornind de la ce și-a luat fiecare cu voce tare la retreat. Numărul e ordinea în care omul le ia; „decizii, nu execuție” înseamnă că aprobă și deblochează, nu construiește. Ce e punctual — un test, o întâlnire, un mesaj — e separat, la WWW.
| Cine | Prioritatea pe Q4, în ordinea în care o ia | Termen |
|---|---|---|
| La retreat | ||
| BGBGN+ WWW | 1 Irisinterpretarea documentelor | 1 dec. |
| 2 Înființare: Holo + Padawan + feedback final pe flux | 1 nov. | |
| 3 Legal: Înființaredecizii, nu execuție | de pus în 1:1 | |
| 4 Legal: CoCodecizii, nu execuție | de pus în 1:1 | |
| 5 Dublin, ca POdecizii, nu execuție | de pus în 1:1 | |
| 6 Onboardingdecizii, împreună cu Octav | de pus în 1:1 | |
| BPProdi+ WWW | 1 Nucleuschimbul de date între sisteme | ~17 oct. |
| 2 Dublin (IT)10 pagini-model, după ce termină Nucleu · împreună cu Chris | 1 nov. | |
| 3 Contcoordonare; implementarea o face Edi | de pus în 1:1 | |
| CNCristi+ WWW | 1 Reprezentare: F-150obținere + depunere | de pus în 1:1 |
| 2 Vertigo, ca POreview, nu execuție | de pus în 1:1 | |
| 3 Saga: roboței V2 | de pus în 1:1 | |
| 4 Lotus: specificația reconcilierii | 15 oct. | |
| 5 Testare cap-coadă pe o firmă reală | de pus în 1:1 | |
| VLVlad+ WWW | 1 Vertigo (IT)cu Adi | 10 oct. |
| 2 Salarizare → Nucleu → Sagafluxul 4 | după Nucleu | |
| CFChris+ WWW | 1 Înființare: implementarea cu EdiPM Înființare și REX | 1 nov. |
| 2 Dublin, ca PMdetaliază inclusiv fluxul de comunicare cu clientul (e-mailuri etc.) și implementează, împreună cu Prodi, pagini din Dublin | de pus în 1:1 | |
| 3 SuperBono: upgrade cu taskurile necesare echipei (The Bono Way)efort estimat vs. realizat etc. | de pus în 1:1 | |
| TETeo+ WWW | 1 Închide Q3: SalarEasy, Saga, VertigoPM pe toate trei | de pus în 1:1 |
| 2 Campanii Paid Q4cu Alexandra | continuă | |
| ASAlexandra+ WWW | 1 Înființare: operaționalultexte, contracte | de pus în 1:1 |
| 2 Fluxul de vânzare | de pus în 1:1 | |
| 3 CoCopus în practică | de pus în 1:1 | |
| 4 Customer servicereguli de comunicare și template-uri, cu Adina | de pus în 1:1 | |
| 5 Campanii Paidcu Teo | continuă | |
| Colegii care n-au fost la retreat agreate cu BGN; se confirmă în 1:1 cu Alexandra | ||
| Adi | 1 Vertigofront end | de pus în 1:1 |
| 2 Dublinfront end, adaptare mobile | de pus în 1:1 | |
| 3 Campanii Paid & Vânzare Conta | de pus în 1:1 | |
| Edi | 1 Înființare: implementarea cu ChrisIT Înființare și REX | 1 nov. |
| 2 Listă firme: VIES + vector fiscal | 30 sept. | |
| 3 cont.bono.roimplementarea; Prodi coordonează | de pus în 1:1 | |
| Alex | 1 Saga: roboței, partea a 2-a | de pus în 1:1 |
| 2 Lotus: implementareadupă specificația lui Cristi | de pus în 1:1 | |
| 3 Irisajutor pentru BGN, la nevoie | de pus în 1:1 | |
| Adina | 1 Customer service la lansarescripturi, template-uri, FAQ · PO Vox Lite | 1 nov. |
| 2 SEO, articole, postări | continuă | |
| 3 Contactarea listei de așteptarecu Alexandra | oct.–nov. | |
| Octav | 1 Onboarding-ul clientuluibun venit în 3 pași, ghid de împuternicire | de pus în 1:1 |
| 2 Design Dublinfinalizare | de pus în 1:1 | |
| Otilia | 1 Analiza preluării firmelor cu contabilitate existentă | de pus în 1:1 |
| 2 Analiza pentru o firmă fără activitate | de pus în 1:1 | |
| Raluca | 1 Specificații roboți Saga, partea a 2-a | de pus în 1:1 |
| 2 Analiza gestiune, stocuri, casă de marcat | de pus în 1:1 | |
portocaliu — termen agreatgri — estimare, sau termen de pus în 1:1
Cum citești tabelul: întâi se închide ce a rămas din Q3 — pentru toată lumea, nu doar pentru PM-i. Lista de mai sus înlocuiește ce s-a notat la retreat pe 18 septembrie și intră în SuperBono ca priorități pe om. Împărțirea proiectelor între Chris și Teo rămâne de stabilit cu Alexandra.
08 · Ritmul
„Aceste procese sunt de fapt probleme de coordonare.” Așa că ritmul nou înseamnă, înainte de orice, timp petrecut împreună, pe fluxuri.
Din 21 septembrie: Product + IT, minimum o oră, câte un flux pe zi, cu output vizual. Fluxurile sunt cele nouă de mai sus: facturare, încasări și plăți, cheltuieli, salarii, taxe, depunerea declarațiilor, onboarding, reprezentare, înființare. Întâi BGN, Cristi și Prodi stabilesc împreună cum comunică sistemele: când, ce și în ce format. Înainte de fiecare sesiune ne uităm ce există deja în sisteme și în repo — a cerut-o BGN. Ora și ordinea fluxurilor le găsiți în invitațiile din calendar.
Un RH extins, de 4–6 ore: unde suntem, ce nu merge, unde se blochează lucrurile. E și prilejul firesc să ne uităm din nou la data de lansare.
Sesiunea de reguli — vacanțe, formatul minutelor, formatul de RH — n-a mai încăput în retreat. „E urgent”, deci o ținem separat, nu o amânăm.
Alexandra vorbește 1:1 cu fiecare coleg, iar lista de pe tablă pleacă luni, 21 septembrie. Ținta: fiecare să-și știe prioritatea numărul unu, cel puțin până în noiembrie.
09 · Ce n-am lămurit încă
Le trecem aici pe față. Despre ele vorbim în sesiunile zilnice și la mid-term review.
10 · WWW
Doar lucruri clare, cu un om în dreptul lor: specifice, care se rezolvă repede, sau organizatorice. Sunt deschise ca taskuri în SuperBono, în grupul WWW „Retreat”. Subiectele mari ale fiecăruia sunt mai sus, la Prioritățile fiecăruia.
Termenele mari nu le repetăm aici: sunt în tabelul cu priorități și în calendarul de sub Sumar. Pentru colegii care n-au fost la retreat, rândurile sunt cereri făcute în lipsa lor.
11 · De la tablă
Foile de flipchart, așa cum le-am scris — afară, în soare. Dă click pe o poză ca s-o mărești.
Cu roșu, pe margine, din sesiunea The Bono Way: mindset growth / fixed · metodă vs. măsurare · personalizare · build vs. ops · Nobu · metodă vs. „1984”.
12 · Sesiuni & minute
Câte un rezumat scurt pentru fiecare sesiune. Dacă minuta a intrat deja în SuperBono, ai linkul spre Drive, pentru tot contextul.
Joi, 17 septembrie · ziua adevărului
Am început cu un check-in personal și profesional, care rămâne între noi. A urmat sesiunea despre cartea Crucial Conversations, pusă intenționat la început: când muncim mult și livrăm puțin, tensiunea trebuie să aibă pe unde ieși. Alexandra a rezumat cartea, apoi fiecare a spus cum reacționează de obicei sub presiune.
Teo și Chris au trecut prin prioritățile pe care le-au coordonat. Salarizarea e în testare pe firme reale; Saga și Vertigo sunt pe la jumătate. De aici a pornit foaia „Review Q3”: termene tratate ca orientative, scope care crește, componente externe verificate târziu, PRD-uri „80% gata”, la care restul de 20% se dovedește grosul muncii.
Fiecare și-a citit pagina. Documentația și proiectarea au fost la cel mai bun nivel de până acum; planificarea și trackingul, nu. Trimestrul a fost unul „cu mai puțin proces” — verticale independente, fără review centralizat — și puzzle-ul nu s-a legat la final. De aici au ieșit primele patru puncte de pe foaia „Review priorități”.
Tur de masă: fiecare a spus cauza lui principală. Am deschis cu povestea becului de 1 euro și am ajuns repede la tensiunea de fond: simplitate radicală sau o suprafață mare de acoperit. N-am ales o soluție; am plecat cu lista de cauze și cu câteva lucruri agreate.
Un vibe check care a devenit cea mai directă discuție a zilei. Unora ziua le-a limpezit lucrurile; altora li s-a părut prea teoretică. Întrebarea rămasă pentru a doua zi: ne asumăm o dată și lansăm cum putem, sau acceptăm că sistemul e complex și ieșim din mindset-ul „trebuie să lansăm”? Faptul că stăm între cele două ne obosește pe toți.
Vineri, 18 septembrie · ziua planului
Obiectivul zilei, anunțat de Alexandra: să plecăm cu un plan cât mai clar despre ce înseamnă lansarea — unde stă pe scara dintre „folder” și „complet automatizat” — și ce face fiecare. Înainte de asta, un tur de masă: ce ne face să ne trezim dimineața și să venim la Bono?
BGN a prezentat conceptul, nu documentul: o metodă de lucru specifică Bono plus un instrument care observă munca, dă feedback aproape în timp real și semnalează din timp riscurile. Turul de masă a adus aceeași obiecție din mai multe unghiuri — „then what?” — și ideea că problema mare e cum lucrăm între noi, nu eficiența fiecăruia la minut. Direcțiile rămase sunt mai sus, la reguli.
Planul era să pornim de la cum arată lansarea și să ne întoarcem de acolo, pas cu pas, la ce avem de făcut. Discuția a fost acaparată de o întrebare mai grea: ce se întâmplă dacă nu lansăm nici în Q4 — și ce lansăm, de fapt? Tesla sau bicicletă, Rolls-Royce sau Dacia: „Noi avem modul de lucru ca la un Rolls-Royce pentru o Dacia.” Pe obiectiv nu ne-am pus de acord, și s-a spus cu subiect și predicat. Pe metodă, da.
Pe module sau pe procese? Am scris fluxurile unul câte unul, cu sistemele prin care trece fiecare. Pe la jumătate ne-am împotmolit: fără estimări nu ne putem asuma termene, iar fără termene prioritățile rămân intenții. Atunci a apărut propunerea variantei light: foldere în loc de integrare, construită rapid, în paralel cu soluția solidă. Am încheiat cu două lucruri asumate concret.
Am luat lista de pe flipchart de sus în jos — „e gata trimestrul ăsta?” — și fiecare a spus ce își asumă. Rezultatul e în tabel. Apoi am stabilit ce fac colegii care n-au fost la retreat, ce intră doar ca analiză și că facem un mid-term review peste o lună. Am închis cu un tur de masă despre retreat.